Anxietatea sociala

Anxietatea sociala

Anxietatea sociala este o afectiune care debuteaza de obicei in adolescenta sau la inceputul varstei adulte si este una din cele mai frecvente tulburari de anxietate, astfel 7,5-12 % dintre oameni au aceasta problema, procentul fiind putin mai ridicat in randul femeilor. Este o afectiune care poate fi vindecata. Studiile spun ca persoanele care sufera de aceasta problema traiesc mult timp cu ea inainte de a cere ajutor si a gasi un tratament psihoterapeutic adecvat.

Anxietatea sociala este teama de a fi observat, evaluat, cel mai  adesea de a fi evaluat negativ si de a fi in centrul atentiei. Persoanele cu fobie sociala se tem sa nu fie percepute ca fiind ciudate, sa nu para incompetente, sa nu li se atribuie anumite defecte, sa nu se vada ca sunt anxioase : ca transpira, le tremura vocea,  se inrosesc si sa nu ajunga in situatii evaluate drept penibile de catre acestea. Situatiile temute pot fi legate de performanta sau de interactiunile sociale. Printre cele mai temute situatii se numara: vorbitul in public, teama de a da indicatii, de a efectua prezentari, petrecerile, statul la coada, scrisul in public, mancatul in public, folosirea toaletelor publice sau a transportului in comun, teama de manifestari stanjenitoare: zgomote stomacale, varsaturi, lesin.

In fobia sociala sunt implicati mai multi factori: biochimia, temperamentul, evenimente de viata traumatizante ce implica respingerea sociala, anumite patternuri de personalitate, tipul de atasament cu parintele, tipul de parentaj (vezi articolul tipuri de parentaj), credinte despre sine si despre ceillalti.

Frica sociala functionala versus fobia sociala

In fobia sociala exista o preocupare excesiva fata de opiniile celorlalti si teama de a nu pierde statutul social. Aceasta vulnerabilitate dateaza din vremuri preistorice cand supravietuirea omului depindea de acceptarea lui de catre trib. Preocuparea fata de opiniile celoralalti despre noi  difera de la o persoana la alta. Toti am trait la un moment dat un sentiment de inadecvare sau jena in situatii sociale, fie ca spunem ceva nepotrivit sau ca atragem atentia asupra noastra intr-un mod nedorit. Exista totusi diferente intre frica sociala functionala si fobia sociala:

In frica sociala functionala:

  • apare o dorinta de aprobare moderata
  • este anticipata aprobarea
  • exista o toleranta rezonabila a dezaprobarii
  • apare uitarea rapida a greselilor de tip social

 

In fobia sociala:

  • apare nevoia intensa si imperativa de a fi aprobat
  • apare anticiparea unei evaluari negative
  • exista un disconfort intens cauzat de dezaprobare
  • apare ruminatia/reflectarea indelungata asupra greselilor sociale si emotii negative intense datorate acesteia: rusine, dezamagire fata de propria persoana, tristete
  • apare o stare de rau intens si panica situationala
  • este afectata calitatea vietii ducand la izolare sociala si dificultati majore in gasirea si pastrarea unui loc de munca

 

Credinte frecvente in fobia sociala legata de propria persoana si de ceea ce gandesc ceilalti

Persoanele cu fobie sociala au anumite convingeri legate de propria persoana si de ceilalati (sunt perceputi ca fiind foarte critici si  rauvoitori) care functioneaza ca un filtru si care pot deveni o vulnerabilitate pentru anxietatea sociala.

Iata cateva tipuri de credinte negative legate de sine si ceilalti implicate in anxietatea sociala:

– standarde inalte legate de propriul comportament ex: trebuie sa fiu intotdeauna capabil sa creez o impresie buna tuturor, trebuie sa par competent, trebuie sa fiu distractiv ca sa nu plictisesc

– convingeri legate de propriile abilitati de interactiune cu ceilalti si impactul asupra comportamentului social, daca nu gasesc nimic de spus va fi penibil, sunt o persoana plictisitoare, nu stiu cum sa ma comport cu strainii, nu stiu sa fac „small talk”

– reguli de tipul daca atunci…daca oamenii vad ca sunt anxios vor crede ca sunt slab, daca se va stabili un moment de tacere va fi dezastru si ma voi simti stingher

Credinte legate de evaluarile celorlalti:

Ceilalti vor crede ca sunt un ciudat daca nu vorbesc nimic

Vor crede ca sunt plictisitor

Daca vad ca am rosit si transpir vor crede ca am probleme serioase

Daca nu sunt amuzant ma vor respinge

Ceilalti vor crede ca nu ma pot controla

Exista mai multe modalitati prin care persoana cu anxietate incearca sa faca fata aceastor temeri. Multi evita situatiile sociale ajungand sa se izoleze, altii apeleaza la diferite strategii si asigurari prin care fac fata mai usor expunerilor sociale:

– merg insotiti de persoane de siguranta in contexte in care urmeaza sa cunoasca persoane noi

– isi mascheaza semnele de anxietate (machiaj pentru a nu se vedea roseata, anumite haine care mascheaza transpiratia, anumite posturi care mascheaza tremurul)

– alta strategie foarte des intalnita la persoanele cu anxietate sociala este consumul de alcool

Simptomele de anxietate sunt tolerate cu greu de multe persoane cu fobie sociala, acestea ajungand sa evite multe situatii si contexte. Sunt totusi persoane care desi au aceste semne ale anxietatii, nu evita confruntarile si isi dezvolta modalitati prin care cresc toleranta fata de aceste stari. Faptul ca nu apeleaza la evitare ca strategie are un impact foarte mare in  evolutia tulburarii.

Evitarile sunt de mai multe feluri uneori luand forme destul de subtile. Unii evita contextele unde ar putea cunoaste persoane noi, altii evita situatii informale, in cele formale, unde sunt reguli clar stabilite, reusind sa aiba mai mult sentimentul ca sunt in control. Unii se tem de situatiile de performanta in contextul mediului de munca si tolereaza mai bine situatiile  in afara muncii. Sunt persoane care evita intalnirile mai intime, dar se descurca foarte bine cand vine vorba de conversatii pe teme generale.

Atata timp cat persoanele evita situatiile care le provoaca teama, nu au posibilitatea sa invete sa le tolereze si nici sa creeze aptitudini prin care sa faca fata intr-un mod adecvat acestor situatii.  Toleranta lor la distres scade tot mai mult si creste anxietatea, intrand in felul acesta intr-un cerc vicios unde evitarea alimenteaza permanent anxietatea dandu-i putere.

Surse:
Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe – Psihoterapia tulburarilor anxioase. Ghid practic pentru terapeuti si pacienti, 2007
Justin W. Weeks – The Wiley Blackwell Handbook of Social Anxiety Disorder (Wiley Clinical Psychology Handbooks), 2014

Carmen Ilea
Psiholog Cluj Napoca