Neglijarea emotionala

In articolul  Teama de abandon am amintit despre acele patternuri denumite scheme cognitive (alcatuite din amintiri, senzatii fizice, emotii si credinte) care se formeaza in copilarie si adolescenta si care ne influenteaza in viata de adult prin rigiditate si modul lor distructiv prin care ne fac sa vedem realitatea.

Unul din aceste patternuri este cel de deprivare emotionala.  Am intalnit foarte des aceasta problema in activitatea mea de psiholog. Multi pacienti nu ajung sa apeleze la psihoterapie pentru acest motiv deoarece nu sunt constienti de problema,  dar descopera mai tarziu ca  simptomele psihologice pentru care au venit aveau legatura cu acest pattern psihologic invatat in copilaria mica. Persoanele care au fost deprivate emotional se simt adesea ca niste copii invizibili, fara nevoi emotionale, pentru care afectiunea, alinarea si protectia sunt straine. Se simti singuri si neiubiti, goi pe dinauntru.  Se asteapta ca ceilalti sa nu poata sau sa nu doreasca sa le raspunda nevoilor de afectiune, grija si empatie.

Cel mai adesea provin din familii  cu parinti distanti, reci sau prea ocupati, inacesibili din punct de vedere fizic si ajung sa creada  ca nevoile lor nu conteaza sau pur si simplu nu isi dau seama ca au aceste nevoi emotionale. Cand ai trait cronic aceasta lipsa ajungi sa o consideri normalitate…

Alte persoane construiesc  din aceasta deprivare o fortareata prin care se protejeaza de intimitate si ajung sa evite relatiile apropiate pentru a nu mai simti dezamagirea ca nu pot sa primeasca ce au nevoie cu adevarat: de iubire si conectare. Suferinta refuzului este atat de puternic sculptata in amintire, ca ajungem sa construim diferite stratageme pentru a evita sa ajungem iar in punctul in care cerem si nu primim.

Psihologul  Jeffrey Young descrie  trei tipuri de nevoi care prin neglijare duc la aparitia acestui pattern de deprivare emotionala:

Nevoia de protectie. Cand nu se raspunde nevoii de sfaturi, ghidaj, indrumare copilul simte de timpuriu ca trebuie sa fie responsabil si sa se bazeze numai pe el cand vine vorba de decizii, alegeri. El nu simte ca are directie si coerenta si nu se simte protejat.

Nevoia de afectiune. Acestei nevoi  se raspunde prin grija, gesturi de afectiune si tandrete. Copiii care dezvolta acest pattern de deprivare de afectiune, nu primesc atentie si nu au parte de suficient contact fizic: imbratisari, mangaieri.

Nevoia de empatie, de a fi ascultat si inteles. Unii parinti nu  incurajeaza autodezvaluirea si impartasirea sentimentelor si nu reusesc sa fie alaturi in emotie cu  copilul, mai ales cand  acesta traieste emotii negative (furie, frica, tristete)  Astfel, copilul invata fie ca este inadecavat sa simti anumite emotii  si trebuie sa le blochezi, fie ca este singur in emotie si ca numai singur se poate alina. Parintii care au dificultati in a distinge indiciile pe care copilul le da legat de aceste emotii au invatat  la randul lor de la parinti.

Persoanele care sufera de aceasta deprivare emotionala de obicei isi descriu copilaria ca fiind ok per total dar cumva nu traiesc acel sentiment ca celorlalti le pasa cu adevarat de ei si ca sunt iubiti. Le lispseste de fapt atasamentul, siguranta si apropierea. Ca adulti nu manifesta un distres emotional constant. Nu le este dor de nimic si totusi simt ca nu conteaza pentru alti oameni si asta este o experienta dureroasa.(Jonis Webb 2016)

Neglijarea emotionala poate sa fie destul de subtila si nu este intotdeauna vizibila din afara. Multe familii par ideale daca le privim de la distanta. Multi dintre parintii care isi neglijeaza emotional copiii sunt oameni bine intentionati  si parinti buni dar care au fost la randul lor neglijati si care nu stiu sa ofere ceva ce nici ei la randul lor nu au primit.

Persoana careia nu i s-a raspuns nevoilor emotionale din copilarie dezvolta anumite mecanisme prin care incearca sa faca fata acestei deprivari si frustrari cronice. Fie perpetueaza acest pattern alegand parteneri care nu ii raspund nevoilor emotionale (la fel cum faceau parintii) si nu are pretentii sa i se raspunda acestor nevoi, fie evita in totalitate relatiile intime datorita credintei ca oricum nu ar putea  primi ce are nevoie. O alta strategie de a face fata acestei deprivari este supracompensarea. Astfel, persoana devine foarte exigenta din punct de vedere emotional atat cu partenerii cat si cu prietenii.

Cum se simte o persoana neglijata emotional?

Psihologul Jonice Webb descrie cateva teme cheie care apar la persoanele neglijate emotional identificate in practica sa clinica. Fiecare persoana traieste diferit aceasta deprivare emotionala. Iata cateva din sentimentele, starile si atitudinile pe care un copil neglijat ajunge sa le traiasca apoi ca si adult:

  • autosuficienta dusa la extrem– persoane care neaga ca au anumite nevoi emotionale si care nu vor sa depinda emotional de altcineva, nu cer celor apropiati ce au nevoie. Ei ajung sa se bazeze numai pe ei, par foarte puternici din afara dar inauntrul lor poti intrezari acel copil singuratic, neiubit, uitat care are nevoie de iubire, alinare si protectie.
  • constientizare si intelegere redusa a propriilor emotii ; empatie scazuta fata de ceilalti . Le este greu sa simta la nivel subiectiv emotiile si sa inteleaga cum se manifesta acestea in corp (au conectare redusa cu propriul corp). De asemenea le este greu sa identifice nevoile emotionale ale celorlalti si sa fie empatici.
  • asteptari exagerate fata de sine,  lipsa de compasiune fata de propria persoana si o penalizare excesiva a celor mai mici greseli pe care le face. Acest lucru poate sa vina si de la o lipsa a protectiei si directiei in copilarie, care determina un sentiment de responsabilizare excesiva.  Ei sunt rareori dispusi sa imparta povara emotionala. Adesea nu se asteapta nici de la terapeut sa faca acest lucru. Multe persoane cu acet pattern de deprivare emotionala au un spirit de autosacrificiu foarte dezvoltat.
  • sentiment de amortire emotionala si de gol interior .Persoanele deprivate emotional simt adesea ca  nu au sens si scop in viata, au sentimentul accentuat de singuratate si izolare, se simt ai nimanui.

Surse:

Jeffrey E. Young, Janet Klosko – Schema Therapy: A Practitioner’s Guide, 2006

Jonice Webb – Running on Empty: Overcome Your Childhood Emotional Neglect , 2012

 

Carmen Ilea
Psiholog Cluj Napoca