Mecanismele fiziologice si psihologice care stau la baza furiei

Ce se intampla in corpul nostru cand ne infuriem?

Ati observat cu siguranta ca in momentul in care va infuriati apar niste modificari la nivelul corpului: respiratie accelerata, ritm cardiac crescut, tensiune musculara, tremor, transpiratie, gura uscata. Toate aceste modificari se datoreaza asa numitei reactii de fuga-atac. Aceasta o intalnim atat la om cat si la animale si apare automat atunci cand organismul se pregateste sa faca fata unui pericol, fie el real sau nu. In momentul in care ne infuriem, tot corpul nostru este pregatit de atac si acest lucru se intampla deoarece informatia este transmisa la creier, care face o analiza rapida a situatiei si daca este intr-adevar o amenintare, se secreta adrenalina si cortizol. Reactia de fuga atac este foarte folositoare in situatiile amenintatoare deoarece ne pune in alerta. Iata explicatiile pentru modificarile din corp:

• respiratia devine accelerata si astfel creste cantitatea de oxigen necesara muschilor
• creste ritmul cardiac si presiunea sangelui astfel incat oxigenul si elementele nutritive de care are nevoie organismul sa poata fi transportate rapid acolo unde este nevoie
• muschii se incordeaza pregatindu-va sa actionati rapid
• stomacul nu mai digera hrana, digestia fiind intrerupta deoarce organismul are nevoie de resursele energetice necesare confruntarii
• gura se usuca deoarece se produce mai putina saliva
• se elibereaza glucoza in sange pentru a furniza energie
• sistemul imunitar incetineste deoarece organismul isi concentreaza toate efotrurile pentru lupta sau pentru fuga

Este foarte interesant faptul ca acesti hormoni ai stresului se secreta chiar si la reamintirea unei situatii furioase. Astfel, daca sunteti genul de persoana care isi inhiba furia dar apoi continua sa se gandeasca ce ar fi spus, ce i-ar fi facut sau planuieste razbunare (fenomen numit ruminatie in furie), acesti hormoni continua sa fie in continuare secretati de catre organism. Acest lucru are efecte negative nu numai din punct de vedere psihologic dar isi pune amprenta  asupra sanatatii pe termen lung: scade sistemul imunitar, determina aparitia unor probleme gastrice (ulcer, colon iriabil), probleme de tensiune arteriala, insomnii. Asa se explica faptul ca persoanele care au tendinta de a se infuria mai des au adesea probleme de sanatate.

Predilectia de a deveni excesiv de furiosi si violenti in mod inadecvat poate fi inteleasa in termeni de gandire primara in sensul ca isi are originea in timpuri primordiale, cand probabil au fost de folos animalelor si stramosilor nostri in situatii periculoase. Desi dusmanii din trecutul preistoric nu mai reprezinta un pericol in viata de zi cu zi, suntem in continuare stanjeniti de mostenirea stramosilor nostri…

Ce ne face vulnerabili in a deveni furiosi?

Probabil ati remarcat faptul ca exista diferente intre oameni in ce priveste furia. Unii se infurie mai frecvent decat altii, cu intensitate mai mare si cu reactii mult mai agresive. Ce determina aceste diferente? Studiile arata ca exista o complexitate  de factori implicati printre care amintim: factorii biologici ce tin de nivelul de testosteron sau de axa hipotalamo‑pituitaro‑adrenala, factorii familiali care se refera la atasament, stilul parental dar si la modelele comportamentale de a raspunde prin furie unor provocari.

Cei mai studiati au fost factorii psihologici si aici un rol important il au gandurile si credintele noastre, modul in care noi ii percepem pe ceilalti, pe noi si lumea in care traim. Psihologii in programele de managementul furiei pun accent pe gandurile de evaluare a situatiei. Astfel oamenii cu furie problematica detin explicatii simpliste la problemele lor, considerand ca ceilalti oameni sau situatii sunt de vina si le cauzeaza nemultumiri si suparari. Totusi la aceasta idee se ridica urmatoarea intrebare : Cum se explica faptul ca o persoana poate sa fie dezamagita dar isi pastreaza calmul intr-o situatie in care alta reactioneaza cu furie? Pentru  a raspunde la acesta intrebare o sa fac apel la o axioma de o simplitate extrema ce apartine lui Epictet: Nu lucrurile in sine ne infurie ci modul in care le intelegem. Astfel, unii dintre noi sunt foarte suspiciosi la actiunile care fac aluzie la manipulare sau deceptie si transforma evenimente banale in ofense serioase.

 Asteptarile nerealiste, credintele rigide se pot manifesta in diferite moduri: tendinta de a critica sau de a face consideratii de ordin moral despre cum ar trebui si cum nu ar trebui sa se comporte cineva; prezenta adanc inradacinata ca lumea si circumstantele trebuie sa fie asa cum dorim noi. Astfel stand lucrurile, posibilitatea ca aceste asteptari si reguli sa fie incalcate este foarte mare, ceea ce duce la probabilitatea de a trai frecvent emotii negative si inclusiv furie. Toti avem si ne cream permanent asteptari despre cum ar trebui sa se comporte ceilalti cu noi: ar trebui sa ne fie de ajutor, cooperativi, responsabili, cinstiti. Aceste asteptari sunt adesea ridicate la nivel de reguli rigide. Cand o persoana pe care ne bazam incalca o regula devenim furiosi si dispusi sa o pedepsim. Pedepsirea celui care a gresit, ne ajuta intr‑o oarecare masura sa ne restabilim sentimentul puterii si influentei. Regulile si standardele de comportament ne ofera o grila sau mai bine spus un cadru prin intermediul caruia interactionam unul cu celalalt intr‑o maniera echilibrata, dar cand acestea sunt rigide si absolutiste ne fac vulnerabili la furie.

Deprecierea sau evaluarea globala a celorlalti poate determina deasemenea furia problematica. Astfel, etichetarea celorlalti drept nemernici, ticalosi sau simpla incadrare a unei persoane intr‑o alta categorie de acest gen faciliteaza aparitia furiei orientate spre acea persoana. Daca etichetam o persoana nemernica este de asteptat ca acea persoana sa reprezinte pentru noi un permanent pericol si ne face mult mai suspiciosi; iar la cea mai mica abatere, la cea mai mica ofensa (fie el un lucru nesemnificativ) ne determina enervarea, furia.

Psihologul in sedintele de psihoterapie poate sa invete persoana sa-si controleze furia prin controlul reactiilor fiziologice mentionate la inceputul articolului (tehnici de control rapid al furiei) dar si tehnici de identificare a gandurilor si credintelor irationale legate de furie si modalitati de a le inlocui cu unele mai adaptative. In felul acesta creste toleranta fata de greselile celorlalti si toleranta generala la frustrare.

Daca ti-a placut acest articol, te-ar putea interesa si Curs despre managementul furiei.

Carmen Ilea
Psiholog Cluj Napoca